{"id":17020,"date":"2014-10-18T00:08:40","date_gmt":"2014-10-17T21:08:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.columbofil.net\/stiri\/?p=17020"},"modified":"2014-10-18T00:09:53","modified_gmt":"2014-10-17T21:09:53","slug":"ventila%c8%9bia-mecanica-in-crescatoriile-de-porumbei-voiajori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/?p=17020","title":{"rendered":"Ventila\u021bia mecanic\u0103 \u00een cresc\u0103toriile de porumbei voiajori"},"content":{"rendered":"<p>C\u00e2t de important este climatul cresc\u0103toriei c\u00e2nd vine vorba de ob\u021binerea performan\u021belor?<\/p>\n<p>Cu ocazia unei vizite f\u0103cute \u00een anul 1979, \u00een ora\u0219ul Kapo\u0219var, ora\u0219ul \u00een care locuia Profesorul Alfons Anker, l-am \u00eent\u00e2lnit pe binecunoscutul fotograf de porumbei, germanul Gerhard Schlepphorst. De mai multe ori a adus \u00een discu\u021bie la seminarii despre mai mul\u021b columbofili germani \u0219i olandezi care au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 rezultate foarte bune. Cu ocazia acestor discu\u021bii, numele lui Toni Ravenstein a ie\u0219it \u00een eviden\u021b\u0103. Gerhard l-a men\u021bionat pe acest columbofil , s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, acesta a reu\u0219it s\u0103-\u0219i surclaseze competitorii cu un avans de c\u00e2teva minute cu c\u00e2\u021biva porumbei. \u00a0Apoi acesta a ad\u0103ugat c\u0103 ad\u0103postul \u00een care ace\u0219ti porumbei sunt \u021binu\u021bi era un mediu controlat electronic, un ad\u0103post printre cele mai bune din c\u00e2te a reu\u0219it s\u0103 vad\u0103 vreodat\u0103. Era de-a dreptul imposibil pentru acesta s\u0103 explice exact ceea ce \u00eensemna mediu controlat electronic, a\u0219a c\u0103 m-a sf\u0103tuit s\u0103 merg \u0219i s\u0103 v\u0103d cu ochii mei.<\/p>\n<p><!--more--><\/p>\n<p><strong><em>Rezultate de necrezut<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Imediat am f\u0103cut o programare, era o zi frumoas\u0103 de ianuarie \u00een anul 1980, c\u00e2nd am avut satisfac\u021bia de al \u00eent\u00e2lni pe Toni Ravenstein \u00een persoan\u0103. \u00a0Acest b\u0103rbat a reu\u0219it s\u0103 realizeze o adev\u0103rat\u0103 colec\u021bie de victorii. Programul \u00eentreg pentru porumbeii voiajori maturi era compus din 13 etape. \u00a0A participat \u00een nu mai pu\u021bin de 7 etape \u00een anul 1979, de exemplu, la fiecare etap\u0103 au participat un num\u0103r mare de porumbei, etapele au \u00eenceput de la 150 de mile (241 km.) \u00a0\u0219i au ajuns p\u00e2n\u0103 la 400 de mile (643 km.) De cinci ori a reu\u0219it s\u0103 c\u00e2\u0219tige primele 6 locuri pe etap\u0103, \u00een timp ce \u00een dou\u0103 curse a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 primele 10 locuri. \u00cen opinia mea acestea sunt ni\u0219te rezultate remarcabile, rezultate ob\u021binute cu pui din super porumbei proveni\u021bi de la campionii columbofili belgieni Jules Rijckaert \u0219i Gust Hofkens.<\/p>\n<p><strong><em>Controlul ambiental<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Gazda mea a fost pu\u021bin ne\u00eencrez\u0103toare c\u00e2nd \u0219i-a dat seama c\u0103 vizita mea se datora nu pentru c\u0103 ob\u021binuse rezultate bune sau c\u0103 vroiam s\u0103-i examinez porumbeii. I-am spus c\u0103 scopul vizitei era altul \u0219i \u00eempreun\u0103 am mers sus \u00een cresc\u0103torie, la controlul ambiental din cresc\u0103torie.<\/p>\n<p>AERUL ESTE \u00ceMPROSP\u0102TAT \u00ceN MOD CONSTANT<\/p>\n<p>Instala\u021bia consta dintr-o colec\u021bie de tuburi fixate \u00een tavan. Un ventilator din cap\u0103tul cresc\u0103toriei scoate afar\u0103 \u00een mod constant aerul. Zona din fa\u021ba sc\u0103rilor este \u00eenchis\u0103 complet pentru a preveni curen\u021bii de aer nedori\u021bi \u0219i de asemeni este bine izolat\u0103 pentru a p\u0103stra o temperatur\u0103 constant\u0103. Aerul de afar\u0103 intr\u0103 \u00een cresc\u0103torie cu ajutorul unor \u021bevi (conducte) localizate pe ambele p\u0103r\u021bi ale tavanului. Pentru a se asigura c\u0103 acela\u0219i fel de aer este prezent \u00een majoritatea zonelor din cresc\u0103torie, distan\u021ba p\u00e2n\u0103 la controlul climatic s\u0103 fie c\u00e2t mai lung posibil. \u00a0Exist\u0103 un sistem de \u00eenc\u0103lzire \u00een cresc\u0103torie, astfel temperatura din exterior nu scade niciodat\u0103 sub 18 grade celsius. At\u00e2t timp c\u00e2t temperatura este aceea\u0219i, umiditatea relativ\u0103 va sc\u0103dea, dar niciodat\u0103 sub 55%. Astfel \u00een ceea ce prive\u0219te ad\u0103posturile porumbeilor s\u0103i, Van Ravenstein alege s\u0103 p\u0103streze ni\u0219te condi\u021bii constante, pe tot parcursul anului.<\/p>\n<p><strong><em>Care este defini\u021bia umidit\u0103\u021bii relative (RH) ?<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Umiditatea relativ\u0103 a aerului este un num\u0103r care indic\u0103, \u00een procente, c\u00e2t de mult din cantitatea de ap\u0103 este absorbit\u0103 de aer, la o temperatur\u0103 fix\u0103. De\u015fi s-ar putea s\u0103 par\u0103 complicat, este foarte u\u015for de citit numerele higrometrului. Sunt c\u00e2teva lucruri pe care fiecare columbofil ar trebui s\u0103 le recunoasc\u0103 la factorul umidit\u0103\u0163ii relative. \u00cen primul r\u00e2nd, cea mai favorabil\u0103 umiditate relativ\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00eentre 60 &#8211; 65 %. Este foarte important s\u0103 ai neschimbat\u0103 umiditatea relativ\u0103 daca vrei s\u0103 men\u0163ii porumbeii \u00een form\u0103 deoarece c\u00e2nd ajunge mult prea jos(sub 40%) sau prea sus(peste 90%) \u00a0pentru o perioad\u0103 de timp, efectul poate fi d\u0103un\u0103tor s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii porumbeiilor. Este important de \u015ftiut c\u0103 umiditatea relativ\u0103 este \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu temperatura. Fluctua\u0163iile de temperatur\u0103 modific\u0103 umiditatea relativ\u0103. Din acest motiv trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 men\u0163inem temperatura din ad\u0103posturile noastre la un nivel constant, pe c\u00e2t de mult putem. Este cunoscut faptul c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ob\u0163inerea performan\u0163elor de top de c\u0103tre porumbeii no\u015ftri \u015fi temperatura ideal\u0103. C\u00e2nd totul este corect realizat, porumbeii vor m\u00e2nca mai pu\u0163in \u015fi vor reu\u015fi s\u0103 piard\u0103 din greutate, cu alte cuvinte, vor deveni mai supli!<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><span style=\"text-decoration: underline;\"><strong>\u00ceN FIECARE ZI MEDIUL DIN AD\u0102POSTURILE DE PORUMBEI ESTE INFLUEN\u0162AT DE URM\u0102TORII FACTORI:<\/strong><\/span><\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em> <\/em><em>1. Temperatura aerului.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>2. Diferitele \u00a0componente gazoase \u00a0ale aerului.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>3. Procentajul umidit\u0103\u0163ii.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>4. Luminozitatea din ad\u0103post.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00cen continuare vom analiza care factori ne ajut\u0103 la stabilirea unei temperaturi constante \u00een ad\u0103posturile noastre:<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>1. Izola\u0163ia \u015fi materialele de construc\u0163ie folosite la construirea ad\u0103postului;<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>2. Cantitatea de ventila\u0163ie;<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>3. Num\u0103rul porubmeilor din ad\u0103post, cantitatea de c\u0103ldur\u0103 produs\u0103 de porumbei;<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>4. Disponibilitatea \u00eenc\u0103lzirii suplimentare a ad\u0103postului.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Nu ne st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 fiec\u0103ruia s\u0103 \u00eenc\u0103lzim suplimentar ad\u0103postul, dar putem folosi soarele \u00een acest sens. Acest lucru va genera diferen\u0163a benefic\u0103 \u015fi nu va afecta porumbeii.Mul\u0163i dintre dumneavoastr\u0103 nu sunte\u0163i interesa\u0163i de legile naturii, dar, c\u00e2nd vei decide s\u0103 aprofundezi problema, trebuie s\u0103 \u00eencepi cu principiile de baz\u0103. Scopul acestui articol \u015fi a detaliilor tehnice ce vor urma mai \u00eencolo \u00a0este s\u0103 \u00ee\u0163i ofere un studiu \u00een profunzime.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Scopul ventila\u0163iei este s\u0103:<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>1. S\u0103 ofere sistemului respirator oxigen proasp\u0103t.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>2. S\u0103 \u00eendep\u0103rteze gazele rezultate din respira\u0163ie \u015fi gazele produse de excrementele porumbeilor.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>3. S\u0103 elimine din ad\u0103post umezeala \u00een exces \u00een a\u015fa fel c\u0103 umiditatea relativ\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 la ni\u015fte nivele permisive.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em><\/em><em>4. S\u0103 ajute la men\u0163inerea temperaturii la un nivel normal.<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Va trebui sa ventilezi tot timpul anului dac\u0103 vrei s\u0103 oxigenezi \u015fi s\u0103 \u00eendep\u0103rtezi gazele acumulate.\u00cen special pe timpul verii, cand temperaturile de afar\u0103 sunt ridicate, ventila\u0163ia este esen\u0163ial\u0103 \u00een \u00eendep\u0103rtarea c\u0103ldurii produse de porumbei. Cu c\u00e2t temperatura din interior cre\u015fte cu at\u00e2t nivelul oxigenului scade. Pentru acest motiv ar trebui s\u0103 ventil\u0103m \u015fi mai mult. \u00cen timpul iernii, ventilam c\u00e2t mai pu\u0163in posibil cu scopul de a reduce pierderea de c\u0103ldur\u0103 prin ventila\u0163ie. Acest nivel minim de ventila\u0163ie depinde de num\u0103rul de porumbei din ad\u0103post \u015fi de mirosul pe care \u00eel produc.<\/p>\n<p>V\u00eentul nu are nicio influen\u0163\u0103 asupra ventilatorului.<\/p>\n<p><em>Mecanica ventila\u0163iei<\/em><\/p>\n<p>O cantitate de aer \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eenchis va exercita o presiune \u00een toate p\u0103r\u0163ile dac\u0103 temperatura din interior este mai ridicat\u0103 dec\u00e2t temperatura din exterior. C\u0103ldura este produs\u0103 de porumbei, de razele soarelui care intr\u0103 \u00een ad\u0103post, \u015fi alte surse de c\u0103ldur\u0103 (dac\u0103 exist\u0103) . \u00cen interiorul ad\u0103postului, aerul va cobor\u00ee, iar c\u0103ldura se va ridica spre tavan, astfel \u00eenc\u00e2t aerul rece se va g\u0103si aproape de poadea. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd aerul cald se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu aerul de afar\u0103 va exista un schimb. Din cauza presiunii, aerul cald va ie\u015fi afar\u0103 prin tavanul ad\u0103postului \u00een timp ce aerul mai rece intr\u0103 pe dedesupt, astfel se \u00eenlociue\u015fte aerul mai cald din interior. Acesta este pe scurt principiul ventila\u0163iei naturale.<\/p>\n<p><strong>Ce face posibil\u0103 ventila\u0163ia natural\u0103?<\/strong><\/p>\n<p><strong>a. Ventila\u0163ia natural\u0103 este rezultatul diferen\u0163elor de temperatur\u0103 sau a diferen\u0163ei de greutate dintre aerul din interiorul ad\u0103postului \u015fi aerul din exteriorul ad\u0103postului. Dac\u0103 diferen\u0163a este mai mare, schimbul este mai rapid ca \u015fi rezultat ai mult\u0103 ventila\u0163ie natural\u0103.<\/strong><\/p>\n<p><strong>b. Cantitatea de aer rezultat\u0103 din ventila\u0163ia natural\u0103 poate fi crescut\u0103 prin a\u015fa numit &#8220;efect de horn&#8221;. Acest efect de horn are la baz\u0103 ideea c\u0103 diferen\u0163ele de presiune depind \u015fi de diferen\u0163a de \u00een\u0103l\u0163ime dintre evacuarea aerului \u015fi admisia aerului. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 poate fi crescut\u0103 cu ajutorul unor conducte.<\/strong><\/p>\n<p><strong>c. Presiunea cauzat\u0103 de v\u00e2nd. Presiunea este mai mare \u00een p\u0103r\u0163ile ad\u0103postului \u00een care sufl\u0103 v\u00e2ntul \u015fi o presiune mai sc\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile opuse. C\u00e2nd gurile de aerisire nu sunt bine \u00eenchise(acoperite), sau cu alte cuvinte protejate, se va realiza o ventila\u0163ie nedorit\u0103 \u00een anumite zone, din cauza presiunii v\u00e2ntului. Aceast\u0103 ventila\u0163ie mai poate fi numit\u0103 &#8220;curent de aer&#8221;. Nimeni nu dore\u015fte s\u0103 aibe parte de ea. Cel mai bine este s\u0103 pozi\u0163ionezi ad\u0103postul \u00een func\u0163ie de v\u00e2nturile dominate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u0163inem aceast\u0103 problem\u0103 la minimum. C\u00e2nd folosim ventila\u0163ia natural\u0103 multe depind de vreme.<\/strong><\/p>\n<p><strong><\/strong><strong>Cerinte\u0163e unui sistem de ventila\u0163ie<\/strong><\/p>\n<p><strong><\/strong><strong>O ventila\u0163ie corespunz\u0103toare ar trebui s\u0103:<\/strong><\/p>\n<p><strong>1. Men\u0163in\u0103 calitatea corect\u0103 a aerului.<\/strong><\/p>\n<p><strong>2. Furnizarea aerului de calitate \u00een toate col\u0163urile ad\u0103postului.<\/strong><\/p>\n<p><strong>3. S\u0103 cauzeze curen\u0163i de aer.<\/strong><\/p>\n<p><strong>4. S\u0103 fie eficient\u0103 \u015fi u\u015for de reglat.<\/strong><\/p>\n<p>Lu\u00e2nd \u00een considerare punctele de mai sus, unul c\u00e2te unul \u015fi pun\u00e2ndu-le \u00een contrast cu sistemul de ventila\u0163ie a lui Van Revenstein, putem observa c\u0103 aceasta ob\u0163ine un scor mai bun la toate categoriile:<\/p>\n<p>1. Aerul introdus \u00een cresc\u0103torie este \u00eenc\u0103lzit, iar ca rezultat ob\u0163ine o reducere a umidit\u0103\u0163ii, astfel ob\u0163ine o umiditate relativ\u0103 mult mai constant\u0103.<\/p>\n<p>2. Distan\u0163a dintre locul \u00een care intr\u0103 aerul \u015fi gura de evacuare a aerului este la o lungime considerabil\u0103. Aerul intr\u0103 la punctul cel mai jos posibil, podeaua. Cantitatea de aer aspirat\u0103 din ad\u0103post este aceea\u015fi pe toat\u0103 suprafa\u0163a ad\u0103postului.<\/p>\n<p>3. Nu conteaz\u0103 \u015fi dac\u0103 ar veni un uragan, care ar duce la o presiune puternic\u0103, acest lucru nu va influen\u0163a ventila\u0163ia, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 aspire cantit\u0103\u0163i mari de aer.<\/p>\n<p>4. Cantitatea de aer care s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 poate s\u0103 fie reglat\u0103 exact cu ajutorul unui dispozitiv conectat la ventilator.<\/p>\n<p>\u00cen timpul \u00een care st\u0103team \u00eempreun\u0103 cu Van Revenstein \u00een cresc\u0103torie am experimentat aerul de calitate din interiorul cresc\u0103toriei. Uit\u00e2ndu-ma la porumbei, ace\u015ftia p\u0103reau c\u0103 sunt foarte confortabili \u00een ad\u0103postul lor. \u00cenainte de a instala acest sistem de control al climatului din cresc\u0103torie, Van Revenstein, ca \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, a avut porbleme cu ventila\u0163ia (aerisirea), sau s\u0103 folosim un termen corect, nu aveau un climat bun \u00een cresc\u0103torie. Dup\u0103 instalarea sistemului de control al climatului urm\u0103toarele schimb\u0103ri remarcabile au avut loc:<\/p>\n<p>1. Indiferent de c\u00e2t de mul\u0163i porumbei erau \u00een ad\u0103post, toate semnele de probleme respiratorii au disp\u0103rut.<\/p>\n<p>2. An de an, porumbeii au avut o n\u0103p\u00e2rlire perfect\u0103, iar pierderea penelor de jos a fost super tot timpul anului.<\/p>\n<p>3. Culoarea ciocurilor era mult mai alb\u0103 \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i ani.<\/p>\n<p>4. Viteza de recuperare dup\u0103 o etap\u0103 s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it.<\/p>\n<p><strong>De ce \u00ee\u015fi revin porumbeii at\u00e2t de repede?<\/strong><\/p>\n<p>Un porumbel voiajor folose\u015fte mult mai mult oxigen \u00een compara\u0163ie cu dimensiunea corpului s\u0103u. Vara c\u00e2nd temperatura din interior este cam aceea\u015fi cu cea din exterior, nu prea exist\u0103 ventila\u0163ie. Este bine cunoscut faptul c\u0103 porumbeii voiajori au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Climatul cresc\u0103toriilor regulat \u00een func\u0163ie de preferin\u0163ele columbofilului, nu e chiar at\u00e2t de ciudat din cauz\u0103 c\u0103 oamenii simt dac\u0103 ceva este \u00een neregul\u0103 \u00eentr-un anumit mediu, acela\u015f lucru este valabil pentru porumbei. Acest sistem de ventila\u0163ie trebuie setat zilnic. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd temperatura exterioar\u0103 cre\u015fte, pocentajul de oxigen din aer scade, se evapor\u0103 mai mult\u0103 umiditate, \u015fi mult mai multe gaze de amoniu sunt eliberate de excrementele porumbeilor.<\/p>\n<p>Conducta este conectat\u0103 la ventilatorul din perete. Mi-am instalat \u015fi eu acela\u015fi sitem de ventila\u0163ie \u00een cresc\u0103torie. Sistemul func\u0163ioneaz\u0103 de mai bine de zece ani, iar concluziile de sus au putut fi observate \u00een cresc\u0103toria mea. Cresc\u0103toria mea are aproximativ 12 metri p\u0103tra\u0163i, am reu\u015fit s\u0103 am 130 de porumbei tineri. Erau mai s\u0103n\u0103to\u015fi dec\u00e2t \u00eenainte, mult mai dornici sa zboare \u015fi nici m\u0103car cel mai mic indiciu de nas umed sau ochi apo\u015fi . \u00cen timpul celor zece ani, dup\u0103 instalarea sistemului de ventila\u0163ie, rezultatele puilor erau de-a dreptul extraordinare. S\u0103 instalezi un astfel de sistem de ventila\u0163ie electric \u015fi s\u0103-l setezi corect nu este o sarcin\u0103 u\u015foar\u0103, cel mai bine e s\u0103-i la\u015fi pe cei cu experien\u0163\u0103 s\u0103-l instaleze.<\/p>\n<p><strong>Autor: Steven van Breemen<\/strong><\/p>\n<p><strong>Traducere \u015fi adaptare: Andrei Bondar<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2t de important este climatul cresc\u0103toriei c\u00e2nd vine vorba de ob\u021binerea performan\u021belor? Cu ocazia unei vizite f\u0103cute \u00een anul 1979, \u00een ora\u0219ul Kapo\u0219var, ora\u0219ul \u00een care locuia Profesorul Alfons Anker, l-am \u00eent\u00e2lnit pe binecunoscutul fotograf de porumbei, germanul Gerhard Schlepphorst. De mai multe ori a adus \u00een discu\u021bie la seminarii despre mai mul\u021b columbofili germani [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-17020","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"views":5062,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=17020"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/17020\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=17020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=17020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=17020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}