{"id":21,"date":"2011-03-16T09:40:18","date_gmt":"2011-03-16T09:40:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.columbofil.net\/stiri\/?p=21"},"modified":"2011-03-16T10:09:11","modified_gmt":"2011-03-16T10:09:11","slug":"schimbarile-climatice-efecte-asupra-columbofiliei-interviu-specialist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/?p=21","title":{"rendered":"Schimb\u0103rile climatice. Efecte asupra columbofiliei. Interviu specialist."},"content":{"rendered":"

Dup\u0103 un an capricios, cu furtuni abundente \u015fi cu pierderi mari \u00een r\u00e2ndul \u00eenaripatelor noastre, m-am decis s\u0103 ating un subiect care nu are direct leg\u0103tur\u0103 cu hobby-ul nostru, \u00eens\u0103 care \u00eel influen\u0163eaz\u0103 uneori puternic.<\/em><\/strong><\/p>\n

Schimb\u0103rile climatice\u00a0 vizibile azi ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 mai aten\u0163i la organizarea concursurilor \u015fi lansarea porumbeilor, dar \u015fi ca indivizi, \u00een sensul c\u0103 ar fi foarte bine ca fiecare dintre noi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 prevenim distrugerea planetei. S\u0103 plant\u0103m m\u0103car un pom \u00een fiecare an, s\u0103 nu arunc\u0103m mizeriile pe jos, s\u0103 devenim mai ecologici.\u00a0 Sunt lucruri simple, dar care care, iat\u0103, pot avea efect direct, \u00een timp, asupra concursurilor cu porumbei.<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/em>Din 1990 \u00eencoace suprafa\u0163a \u00eemp\u0103durit\u0103 a Rom\u00e2niei s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it, \u00een timp ce \u00een Germania, de exemplu, a crescut cu 25%. Fiind de meserie inginer silvic, a\u015f putea umple 10 pagini cu efectele p\u0103durilor asupra climei \u015fi a microclimatului creat de acestea. Vede\u0163i lunar la televizor alunec\u0103ri de teren \u015fi inunda\u0163ii. Principalul vinovat pentru acestea este defri\u015farea masiv\u0103 din multe zone ale \u0163\u0103rii. Haide\u0163i s\u0103 ajut\u0103m planeta \u015fi impicit columbofilia, lu\u00e2nd m\u0103suri urgente pentru remedierea situa\u0163iilor!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen continuare, un material mai \u00a0amplu \u015fi un interviu cu un om de specialitate.<\/em><\/strong><\/p>\n


\n<\/em><\/strong><\/p>\n

Ce este \u00eenc\u0103lzirea global\u0103?<\/h1>\n

\u00cenc\u0103lzirea global\u0103<\/strong> este fenomenul de cre\u015ftere a temperaturilor medii \u00a0ale atmosferei, \u00eenregistrate \u00een imediata apropiere a solului, precum \u015fi a oceanelor.
\nFenomenul de \u00eenc\u0103lzire global\u0103 a \u00eenceput s\u0103 \u00eengrijoreze dup\u0103 anii ’60, \u00een urma dezvolt\u0103rii industriale masive \u015fi a cre\u015fterii concentra\u0163iei gazelor cu efect de ser\u0103, care sunt considerate \u00een mare m\u0103sura responsabile de acest fenomen. Modelele climatice elaborate de speciali\u015ftii \u00een domeniu estimeaz\u0103 c\u0103 clima global\u0103 se va \u00eenc\u0103lzi cu 1,1 – 6,4\u00b0C \u00een cursul secolului al 21-lea.. Estim\u0103rile variaz\u0103, din cauza faptului c\u0103 nu poate fi prev\u0103zut\u0103 evolu\u0163ia emisiilor de gaze care cauzeaz\u0103 efectul de ser\u0103. De altfel, tendin\u0163a de \u00eenc\u0103lzire continu\u0103 a planetei \u00een secolul XXI este relevat\u0103 de foarte multe studii \u00een domeniu. Foarte \u00eengrijor\u0103tor este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 aceste scenarii climatice arat\u0103 c\u0103 zonele polare se vor \u00eenc\u0103lzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecin\u0163e dramatice.<\/p>\n

Cauza principal\u0103 a \u00eenc\u0103lzirii globale<\/strong> este cre\u015fterea concentra\u0163iei de CO2 \u00een atmosfer\u0103 \u00een ultimele secole.
\nAceasta a fost de 280 ppm \u00eenainte de revolu\u0163ia industrial\u0103, fiind acum de 430 ppm, adic\u0103 o valoare\u00a0 aproape dubl\u0103, iar \u00een anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, dac\u0103 fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de ser\u0103 (GES) s-ar men\u0163ine peste capacitatea natural\u0103 de absorb\u0163ie.
\nAceasta ar putea duce \u00een imediata perioad\u0103 la o cre\u0219tere cu \u00eenc\u0103 2\u00b0C. Aceasta este probabil s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dac\u0103 \u0163inem seama de dezvoltarea impetuoas\u0103 a economiilor \u00een China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau \u00een Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 SUA nu a ratificat \u00eenc\u0103 Protocolul de la Kyoto, \u00een timp ce utilizarea surselor \u00eenlocuitoare regenerabile curate de energie \u015fi re\u0163inerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaz\u0103 greu.
\nPe l\u00e2ng\u0103 dezvoltarea industrial\u0103, o alt\u0103 cauz\u0103 la fel de important\u0103 o reprezint\u0103 defri\u015f\u0103rile masive ale p\u0103durilor. Acestea duc la o cre\u015ftere a concentra\u0163iei de noxe ceea ce provoac\u0103 efectul \u00eenc\u0103lzirii globale \u015fi epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defri\u015f\u0103ri, specialistii spun c\u0103 ar fi nevoie de o \u00eemp\u0103durire cu 20% fa\u0163\u0103 de totalul deja existent la nivelul \u00eentregului glob.
\n
\nEfectele \u00eenc\u0103lzirii globale<\/strong>
\n<\/strong>Exper\u0163ii Grupului Interguvernamental asupra Evolu\u0163iei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor \u00eenc\u0103lzirii globale. Potrivit acestora, o \u00eenc\u0103lzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fa\u0163\u0103 de nivelul mediu de temperatur\u0103 din 1990 va avea un impact negativ uria\u015f asupra tuturor regiunilor planetei.P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de ap\u0103, provocat\u0103 de topirea ghe\u0163arilor, iar al\u0163i 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degrad\u0103rii \u015fi saliniz\u0103rii solului. Seceta va afecta regiuni \u00eentinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneean\u0103, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu c\u0103 p\u0103durile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antren\u00e2nd pieirea unui numar uria\u015f de specii de animale \u015fi plante. Exper\u0163ii spun c\u0103 la fel s-a \u00eent\u00e2mplat acum 55 de milioane de ani, la sf\u00e2r\u015fitul Paleocenului, c\u00e2nd o cre\u015ftere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta.
\nPentru a se putea salva, speciile trebuie s\u0103 se adapteze acestor schimb\u0103ri sau s\u0103 migreze odat\u0103 cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot s\u0103 migreze, risc\u0103 s\u0103 dispar\u0103 din cauza schimb\u0103rilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde s\u0103 se mute in zone mai \u00eenalte \u015fi mai reci ceea ce ar duce la dispari\u0163ia lor dac\u0103 acestea nu se vor adapta. O situa\u0163ie similar\u0103 se va \u00eenregistra \u00een regiunea arctic\u0103. Flora \u015fi fauna din zon\u0103 nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de \u00eencalzirea global\u0103 \u015fi risc\u0103 s\u0103 dispar\u0103.Valurile de caldur\u0103\u00a0– consecin\u0163\u0103 a \u00eenc\u0103lzirii globale\u00a0– implic\u0103 unele riscuri pentru s\u0103natatea popula\u0163iei, mai ales \u00een zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoa\u015fte c\u0103 vremea canicular\u0103 poate cre\u015fte riscul de deces, \u00eendeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, \u00een general, persoanele din grupele de v\u00e2rst\u0103 care dep\u0103\u015fesc 65 de ani.
\n
\nCanicula<\/strong> poate cauza de asemenea \u015fi dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate \u00eentre\u0163ine incendiile de p\u0103dure provocate din neglijenta omului. \u00cen acest caz sunt distruse suprafe\u0163e \u00eensemnate de p\u0103dure (uneori, zeci de mii de ha), pun\u00e2nd, totodat\u0103, \u00een pericol via\u0163a persoanelor aflate \u00een apropiere.. De asemenea, ele provoac\u0103 nori de fum care \u00eempiedic\u0103 desfa\u015furarea \u00een condi\u0163ii bune a transporturilor.Prin impactul asupra produc\u0163iei de hran\u0103, seceta poate avea efecte devastatoare asupra s\u0103nat\u0103\u0163ii umane. Aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t seceta este un fenomen cu frecven\u0163\u0103 mare \u00een zone extinse din state \u00een curs de dezvoltare, cu popula\u0163ie numeroas\u0103. Insuficien\u0163a de hran\u0103 determin\u0103 un nivel mai ridicat al morbidit\u0103\u0163ii, cauzat de o serie de afec\u0163iuni, \u00eentre care se deosebesc pelagra, anemia feripriva, hipocalcemia, hipomagnezia, con\u0163inutul sc\u0103zut \u00een macro \u015fi, mai ales, micronutrien\u0163i (vitamine, s\u0103ruri minerale), dar \u015fi sl\u0103birea rezisten\u0163ei organismului fa\u0163\u0103 de factori patogeni. Anemia, malnutri\u0163ia \u015fi, respectiv, subnutri\u0163ia sunt efecte ale consumului inadecvat de hran\u0103. Aproximativ doua miliarde de persoane din \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din \u00eentreaga lume sunt malnutrite (UNPF, 2001). Frecven\u0163a subnutri\u0163iei este, de asemenea, ridicat\u0103 \u00een multe regiuni ale lumii. Se estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul persoanelor subnutrite cronic era, \u00een 1996\u20131998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din popula\u0163ia total\u0103 a regiunilor respective.
\nPentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, emisia gazelor cu efect de ser\u0103 s\u0103 scad\u0103 de dou\u0103 ori la nivel mondial \u015fi de patru ori pentru \u0163\u0103rile industrializate.
\nExista \u015fi un scenariu optimist, conform c\u0103ruia, p\u00e2na \u00een 2100, temperatura va cre\u015fte cu 1,1 – 2,9 grade Celsius. \u00cens\u0103 speciali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 e pu\u0163in probabil acest lucru, de vin\u0103 fiind iner\u0163ia sistemelor ecologice \u015fi cantit\u0103\u0163ile de dioxid de carbon adunate \u00een atmosfera de-a lungul ultimelor sute de ani.
\n<\/p>\n

<\/div>\n

<\/code>
\n<\/p>\n

<\/div>\n

<\/code><\/p>\n

INTERVIU CU D-NA MAGDALENA IORD\u0102CHESCU, METEOROLOG
\n<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

<\/div>\n

<\/code>
\nPentru \u00eenceput v\u0103 rog s\u0103 ne spune\u0163i cum v\u0103 numi\u0163i, ce profesie ave\u0163i \u015fi de c\u00e2\u0163i ani practica\u0163i o aceast\u0103 profesie?<\/em><\/strong><\/p>\n

Numele meu este Iord\u0103chescu Magdalena, sunt de profesie meteorolog \u015fi lucrez \u00een acest domeniu din 1996 de 13 ani.<\/p>\n

Eu v-am cunoscut prin intermediul regretatului domn G\u0103t\u0103jescu, el a fost \u015feful dumneavoastr\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

Da, mi-a fost director!<\/p>\n

Cum vi pare ultima perioad\u0103 sau mai bine zis \u00eenceputul acesta zbuciumat de var\u0103, comparativ cu al\u0163i ani?<\/em><\/strong><\/p>\n

Spre exemplu am o compara\u0163ie cu anii 1999 \u2013 2005 pentru c\u0103 \u00een meteorologie compara\u0163iile se fac\u00a0 pe perioade de minim 5 ani. Se consider\u0103 c\u0103 \u00een 5 ani se desf\u0103\u015foar\u0103 un ciclu meteorologic complet!<\/p>\n

\u00centre 1999 \u015fi 2005, studiind lunile de var\u0103 se pot trage ni\u015fte concluzii \u00een ce prive\u015fte evolu\u0163ia vremii. \u00cen to\u0163i ace\u015fti ani temperaturile \u00een luna iunie au oscilat \u00eentre 25\u00b0 C \u015fi 30\u00b0C. Precipita\u0163iile au fost aproximativ asem\u0103n\u0103toare \u00een fiecare an cu excep\u0163ie \u00een 2005, c\u00e2nd toat\u0103 vara a fost mai ploioas\u0103. \u00cen lunile iulie canicula a fost prezent\u0103 un num\u0103r mare de zile, altern\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi cu zile ploioase. Temperaturile s-au situat \u00eentre 25\u00b0 C \u015fi 35\u00b0C, iar perioadele au fost relativ similare: 7 \u2013 10 zile de canicul\u0103 altern\u00e2nd cu 5 \u2013 7 zile de precipita\u0163ii. Lunile august au fost \u00een general cele mai c\u0103lduroase, temperaturile altern\u00e2nd \u00eentre 20\u00b0 C \u015fi 40\u00b0C, mai ridicate \u00een sudul \u0163\u0103rii. Nordul a fost mai pu\u0163in afectat de temperaturi peste 40\u00b0 C.,cu excep\u0163ia lunii august 2005 c\u00e2nd nu a fost canicul\u0103.Asta \u00een ceea ce prive\u015fte precipita\u0163iile \u015fi temperatura. Celelalte fenomene cum sunt v\u00e2ntul grindina, furtunile sunt prezente permanent \u00een timpul ploilor de var\u0103.<\/p>\n

A\u015fadar avem de-a face cu o var\u0103 relativ normal\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu dac\u0103 neap\u0103rat \u00eei putem spune normal\u0103, dar sigur fenomenele se repet\u0103. Sunt ani ca de exemplu 1999, 2000, 2002, c\u00e2nd luna iunie a avut temperaturi extrem de ridicate chiar uneori p\u00e2n\u0103 la 35 \u00b0 C. Pentru zona noastr\u0103 temperat\u0103, luna iunie este caracterizat\u0103 statistic de temperaturi de p\u00e2n\u0103 la 30\u00b0 C. \u00cen aceste zile cu temperaturi foarte ridicate apar \u015fi fenomene violente ca grindina, v\u00e2nturi puternice, cam ca \u015fi \u00een anul acesta.<\/p>\n

Deci comparativ cu perioada 1999-2005 sunt asem\u0103n\u0103ri?<\/em><\/strong><\/p>\n

Da, este ceva asem\u0103n\u0103tor! \u00cen general omului i se pare c\u0103 este ceva deosebit atunci c\u00e2nd desf\u0103\u015foar\u0103 o ac\u0163iune care este impiedicat\u0103 de prezen\u0163a acestor fenomene, cum sunt \u015fi concursurile cu porumbei \u00een cazul dvs.<\/p>\n

Mult\u0103 lume vorbe\u015fte despre schimb\u0103rile climateice \u015fi mai ales columbofilii \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni vorbesc mult despre asta. Ce p\u0103rere ave\u0163i ca \u015fi meteorolog despre acest subiect?<\/em><\/strong><\/p>\n

Se desf\u0103\u015foar\u0103 la nivel mondial cercet\u0103ri \u00een acest domeniu. La Paris func\u0163ioneaz\u0103 laboratorul de meteorologie dinamic\u0103 \u015fi \u015feful acestui laborator a afirmat c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 acest secol va fi caracterizat \u015fi de fenomene nepl\u0103cute \u015fi nea\u015fteptate ca \u015fi seceta, canicula, furtuni frecvente \u015famd.<\/p>\n

Deci putem s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m \u015fi \u00een continuare la astfel de fenomene?<\/em><\/strong><\/p>\n

Nu cred c\u0103 trebuie s\u0103 dramatiz\u0103m acum, dar \u00een mod sigur ne vom mai \u00eent\u00e2lni cu a\u015fa ceva. Clima este definit\u0103 ca un regim multi-anual mediu al proceselor al proceselor \u015fi fenomenelor meteorlogice. Iar clima este determinat\u0103 de radia\u0163ia solar\u0103 \u015fi circula\u0163ia general\u0103 a maselor de aer.. Precipita\u0163iile, nebulozitate, v\u00e2ntul sunt determinate de circula\u0163ia maselor de aer.<\/p>\n

\u00cenc\u0103lzirea global\u0103 este real\u0103 \u00een ultimii 50 de ani. Temperatura media a crescut cu 0,7 grade. Secolul 20 a fost secolul cu cea mai ridicat\u0103 temperatur\u0103 iar deceniul 1990 \u2013 1999 a fost deceniul cu cea mai ridicat\u0103 temperatur\u0103 din ultimii 1000 de ani. Se peconizeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2010 temperatura medie global\u0103 ar putea cre\u015fte cu 1 p\u00e2n\u0103 la 6\u00b0 C. \u015fi se d\u0103 ca medie 4\u00b0 C.<\/p>\n

\u00cenc\u0103lzirea se datoreaz\u0103 efectului de ser\u0103. A crescut enorm num\u0103rul de ma\u015fini, \u00eenc\u0103lzirea locuin\u0163elor se face altfel, etc.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi zicea\u0163i c\u0103 sunt similitudini fa\u0163\u0103 de 1999-2005?<\/em><\/strong><\/p>\n

Da, sunt.\u00cenc\u0103lzirea global\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se produc\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva zeci de ani, iar efectele ei nu sunt extraordinar de rapide. Deci sunt similitudini cu perioadele anterioare \u015fi nu putem pune toate efectele verilor caniculare pe seama \u00eenc\u0103lzirii globale. Fenomene violente care perturb\u0103 bunul mers al concursurilor cu porumbei au fost \u015fi vor mai fi.<\/p>\n

La ce crede\u0163i c\u0103 ne putem a\u015ftepta \u00een viitor?<\/em><\/strong><\/p>\n

Este posibil ca fenomenele violente s\u0103 se intensifice pe perioada verii. Este una dintre caracteristicile procesului de \u00eenc\u0103lzire global\u0103,iar fenomenele neprev\u0103zute pot s\u0103 se intensifice.<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 fenomene neprev\u0103zute?<\/em><\/strong><\/p>\n

Fenomenele meteorologice nu pot fi prev\u0103zute a\u015fa cum \u00ee\u015fi \u00eenchipuie marea majoritate a oamenilor. Nu se poate specifica \u00eentr-o zi c\u00e2nd plou\u0103 c\u0103 \u00eentr-un cartier va ploua \u015fi \u00een altul nu. Este o probabilitate foarte mare de prevedere, dar totu\u015fi nu 100%:<\/p>\n

Cum face\u0163i previziunile meteo?<\/em><\/strong><\/p>\n

Fenomenele meteo se prev\u0103d pe baza unor h\u0103r\u0163i de sol \u015fi de altitudine colect\u00e2ndu-se datele reale de la sta\u0163iile ce \u00eemp\u00e2nzesc \u00eentreaga lume. Pe baza acestor date se desf\u0103\u015foar\u0103 ni\u015fte modele meteorologice. Pe baza lor meteorologul care este un om care observ\u0103 fenomenele face o prognoz\u0103. PROBABILITATEA DE REU\u015eIT\u0102 A PROGNIZEI ESTE \u00ceNTRE 0% \u015eI 100%<\/p>\n

DEPINDE DE EXPERIEN\u0162A METEOROLOGULUI!!!<\/p>\n

Care este marja de eroare la prognoza pentru o zi, f\u0103cut\u0103 chiar \u00een diminea\u0163a zilei respective?<\/em><\/strong><\/p>\n

Este cum am ar\u0103tat mai sus. Depinde de meteorolog.\u00cens\u0103 vara, mi\u015fc\u0103rile sunt foarte rapide \u015fi sunt cazuri c\u00e2nd brusc sunt schimb\u0103ri pe care nu le poate prevedea nimeni. Deci \u015fi prognoza unui meteorlog experientat poate suferi erori.<\/p>\n

C\u00e2nd putem primi deci informa\u0163iile cele mai exacte<\/em><\/strong>?<\/strong><\/p>\n

\u00cen diminea\u0163a zilei, \u00eenainte de lansare. Atunci se pot primi totu\u015fi informa\u0163iile cele mai precis \u00een special pentru urm\u0103toarele 12 ore.<\/p>\n

Cum comenta\u0163i faptul c\u0103 sunt at\u00e2te site-uri pe internet care prezint\u0103 prognoze meteo \u015fi majoritatea dau date gre\u015fite, \u015fi mai mult dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een 5 \u2013 6 locuri vedem prognoze diferite?<\/em><\/strong><\/p>\n

Noi meteorologii folosim ni\u015fte site-uri profesionale, la care publicul larg nu are acces. Cele care le g\u0103si\u0163i pe net sunt pur informative. Prognoza depinde de cei care o fac. \u015ei sunt convins\u0103 c\u0103 aceste site-uri nu au personal specializat \u015fi profesionist \u015fi de aici erorile mari pe care le vede\u0163i.<\/p>\n

Cum este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u0163ara in punct de vedere meteo?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen \u0163ar\u0103 avem \u015fase centre meteorlogice regionale. La Craiova la noi, la Timi\u015foara, la Sibiu, la Cluj, la Bucure\u015fti, \u015fi la Bacau.<\/p>\n

Crede\u0163i c\u0103 asocia\u0163iile columbofile ar putea face contracte cu aceste centre meteorologice pentru a avea accest la prognoze mai sigure?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen mod sigur, pentru c\u0103 noi oferim servicii pentru mul\u0163i al\u021bii!<\/p>\n

Mul\u0163umim pentru interviu \u015fi poate c\u0103 asocia\u0163iilor noastre le va sur\u00e2de ideea unor prognoze meteo f\u0103cute de profesioni\u015fti. <\/em><\/strong>
\n<\/p>\n

<\/div>\n

<\/code><\/p>\n

Ing. Marius Tunduc<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 un an capricios, cu furtuni abundente \u015fi cu pierderi mari \u00een r\u00e2ndul \u00eenaripatelor noastre, m-am decis s\u0103 ating un subiect care nu are direct leg\u0103tur\u0103 cu hobby-ul nostru, \u00eens\u0103 care \u00eel influen\u0163eaz\u0103 uneori puternic. Schimb\u0103rile climatice\u00a0 vizibile azi ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 mai aten\u0163i la organizarea concursurilor \u015fi lansarea porumbeilor, dar \u015fi ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-21","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"views":1480,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=21"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/21\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=21"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=21"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.columbofili.ro\/stiri\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=21"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}